Ще им бъдат платени само 322 млн. от общо 1,3 млрд. лева, които им се дължат за реално свършена работа
Автор: Десант
Над 1 милиард и 300 милиона лева дължи държавата на строителни фирми за ремонт, поддръжка и строеж на пътища. От тези пари до края на годината могат да бъдат отпуснати 222 милиона лева от страна на държавата за вече фактурирани договори.
Допълнителни 100 милиона ще бъдат дадени, за да се подсигури почистването и поддръжката на пътищата през зимата. Това каза пред парламентарната комисия по бюджет и финанси финансовият министър Асен Василев. Останалият милиард ще бъде изплатен на дружествата на равни траншове през следващите две години.
Първоначално Василев настояваше изплащането да е с по-голям хоризонт и да бъде разсрочено на 5 години, но комисията прие съкратени срокове. Не прие и предложението на министъра гаранциите, които приема държавата от фирмите да бъдат само банкови, а не застрахователни. Аргументът - единици ще бъдат тези големи фирми, които ще могат да отговорят на затегнатите критерии за банкова гаранция.
Общо 3,7 милиарда са задълженията на държавата към строителни фирми, но от финансовото ведомство признават само въпросните 1,3 милиарда. Останалите договори са дадени на прокуратурата.
Председател на Съвета на директорите на държавната фирма "Автомагистрали" Десислава Христова се оплака, че не среща разбиране сред народните представители в искането си инхаус поръчките за милиони да бъдат преформатирани като договори за подизпълнение. Така щяло да се почне на чисто, а другият вариант бил договорите да бъдат прекратени, държавата да изгуби милиарди, а стратегически инфраструктурни проекти като АМ "Хемус" да не бъдат изпълнени.
Именно парите за пътища бяха сред малкото точки от актуализацията на "големия" бюджет за 2021 г., които успяха да приемат депутатите преди пленарното заседание, започващо в 14 часа в петък. Предстои комисията по бюджет да заседава извънредно следващата седмица, за да приеме и остатъка от законопроекта преди да изтече живота на Народното събрание.
7 septembrie: Cedarea Cadrilaterului catre Bulgaria. Stiati ca a existat o tentativa de rezistenta armata romaneasca?
DE ANDREI NICOLAE / CULTURĂ / Publicat: Marţi, 07 septembrie 2021
I believe that the historical right over Dobrogea extends to the 2 counties now in Bulgaria. When we refer to historical law, we are actually referring to who lived more, who had more citizens, or rather, who was the native population. Somehow things are a bit confusing as Dobrogea had many populations that were more or less stable. However, the fact that the area has been inhabited since ancient times by mostly Getae / Thracians who are common ancestors and us and the Bulgarians gives us an important starting point. These Getae and Thracians were brought closer by their relatives from the Carpathians than to their relatives from ... say Athens as a geographical point. here I think we mark 1 important point.
Then the fact that the Thracian population or what was there when the migratory waves came changed their culture and language somewhat, I think it distances them again from a historical right.
If we think about the Bulgarian kingdoms then it is good to remember that these Bulgarian kingdoms were ruled by some Vlach brothers or at least it is good to know that the southern part of the Danube was full of Vlachs and so it was for a long time until through the 18th - 19th century. We have innumerable evidence of outlaws, deeds from rulers who were in contact with some of these communities who provided useful information during the Ottoman occupation of the territory of present-day Bulgaria.
I would say that these clarifications are sufficient, although there are many others that I have omitted at the moment.
I would add one more thing.
Poland lost at some point some territories in the west in favor of, say, the Germans. After regaining possession of those western territories, I now lose my name, the villages where Germans had settled - let's call them settlers - were liberated from that nation and Poles were brought in to settle there and tilt the ethnic balance definitively towards the Polish ethnic group as it had been before the loss of territory. Thus, in addition to historical law, they also had ethnic law, later when the question was again whose territory it should be. It is good to know that we have NEVER done such a thing. The Aromanians who arrived in Dobrogea were not brought to replace the Bulgarians or Turks or Tatars and these nations were not expelled either, their right was respected.
As they say, we were salon boys and others with thick cheeks.
So as a conclusion to your comment, without upset, but the quadrilateral like Dobrogea has always been Romanian, only now it has a break. We just didn't know how to cry.
DROMIHETE
07.09.2021 10:03
Serios?! Auzi da ce istorie ai invatat tu? De la personaje gen Boia , de la "fitzuica Adevarul"sau de la tac-tu trimis aici pe tanc de la est? Auzi la el bulgarii ii au ca stramosi pe traci! Gigel, exista un regat la muntii Ural, numit Volga Bulgaria, pe la anii 700 A.D. parca, de acolo vin bulgarii tai! De asemenea Tracii nu au legatura cu Grecii, Tracii, pana la Filip al-2lea (tatal lui Alexandru) erau considerati barbari si nici nu aveau voie sa interactioneze cu "grecii", asta pana le-a rupt Filip gura in ei si le-a cucerit aproape toata peninsula, s-a oprit la Corint din mila si rau a facut! Actualul Athos si tot ce inseamna Thesallia, precum si centrul Greciei, inclusiv Atena este pamant Macedonean! Macedonenii sunt frati de-ai nostrii, citeste despre Dromihete(actualul mormant la bulgari), Lisymah regatul Odrisian si tot reatul e ceva de citit si cu siguranta nu gasesti pe wiki asa ceva. Toti "vecinii" vor sa ne fure teritoriul, istoria, cultura, obiceiuri culinare, legendele si in general cam tot! In Bulgaria daca mergi masina si ai curiozitatea sa citesti numele satelor, zici ca esti in Arges, in fine poate anumite denimiri au fost stalcite corespunzator, Bulgaria e pamant romanesc! Bulgaria e facuta cum e facuta acum Ucraina, o parte de la noi, o parte de la Macedoneni, si o bucata de la Serbia si Hop a facut biserica satanisca catolica o tara, numa buna sa se bata cu imperiul Bizantin, ca ortodoxia derajeaza TAREEEE de tot! Bulgarii sunt un trib de slavi, impinsi de marile migratii din Asia , ca si hunii, tiganii, vandali etc Slavii au ajuns tarziu in Europa si toti sunt veniti de acolo, lasa vrajeala de sluga vicleana si minciunile ca nu ne veti fura niciodata adevarul! Atat timp cat mai exista unu ca mine, mor cu voi de gat, cu voi toti!
OIVEI! ► DROMIHETE
07.09.2021 10:35
Subscriu la cele spuse de regele nost ! :D
HEJSOKOŁY
07.09.2018 18:36
Evenimente din România și Bulgaria în perioda 1885-1888 sau cum aproape am avut Unirea cu Bulgaria:
1.Mișcarea de independență a prințului Alexandru de Battenberg și orientarea sa politică spre Occident, în
special spre Anglia, duce la slăbirea controlului rusesc în Bulgaria, între 1885 și 1887, o serie de înalți funcționari și militari ruși este îndepărtată sau gonită din pozițiile de control politic și administrativ pe cere le dețineau, ca extensie abuzivă a protocoalelor Congresului de la Berlin.
2.în iunie 1886, Alexandru de Battenberg îi propune lui Carol I unirea Bulgariei cu România într-o federație cu
guverne separate, dar cu comandă militară unică în caz de război.
3.La 9 august 1886, din ordinul Rusiei, ofițerii instructori ruși reușesc să pună în mișcare regimentul de
infanterie de la Kiustendil și împreună cu elevii școlii de cădeți din Sofia încercuiesc palatul prințului de
Battenberg. La fel ca la București, în 11 februarie 1866, trei ofițeri pătrund în dormitorul prințului și îl silesc să
abdice sub amenințarea armelor. Este dus împreună cu o mică suită la Reni, în Basarabia.
4.O săptămînă mai tîrziu, președintele Parlamentului bulgar, Ștefan Stambulov declanșază o contraloviturâ de
stat, înlătură guvernul filorus și îl cheamă pe Alexandru de Battenberg înapoi.
5.Eliberat sub presiunea Angliei, prințul sosește în 17 august la București, este întîmpinat de primul ministru, de membrii ai guvernului și i se face o manifestare de mare simpatie.
6.La 4 septembrie 1886 are loc atentatul asupra lui Ion C. Brătianu. Familia primului-ministru și prietenii
politici apropiați consideră atentatul — credem noi, pe bună dreptate — ca fiind de inspirație rusească; cert este că toate atentatele asupra lui Brătianu s-au întîmplat la scurt timp după ce acesta a produs Rusiei mari prejudicii internaționale.
7.A doua zi, la 5 septembrie, Brătianu reușește să împiedice devastarea legației Rusiei din București; mulțimea furioasă atacă și devastează redacțiile ziarelor considerate agenturi rusești.
8.În noiembrie 1886, Rusia rupe relațiile diplomatice cu Bulgaria; ele nu vor fi reluate decît după 10
ani, în 1896!
9.Între octombrie 1886 și mai 1886, regentul Bulgariei, Ștefan Stambulov poartă tratative metodice cu guvernul
român la Ruse, Giurgiu și București, pentru unirea confederativă a Bulgariei cu România sub sceptrul lui
Carol I, de data asta cu guvern unic.
10.în martie 1887, omul de legătură între guvernele României și Bulgariei, Mantov, prefectul de Rusciuk, este
ținta unui atentat a doi bulgari filoruși, dovediți de serviciul secret român ca fiind în legătură cu legația Rusiei la
București.
11.Zamfir C. Arbore, cunoscutul luptător basarabean, reușește să penetreze informativ legația Rusiei la
București și, prin intermediul unor agenți basarabeni și ruși, intră în posesia corespondenței secrete a
ministrului Rusiei în România, Mihail Al. Hitrovo, cu Moscova; într-un serial de articole din ziarul
Telegraful, Arbore demască activitatea de spionaj a Rusiei pe teritoriul României, cu nume, adrese, sume încasate în baza acestor revelații, Marile Puteri cer explicații pe cale diplomatică Rusiei, care dezminte, dar influența sa în Balcani este în pragul prăbușirii catastrofale.
12.La 10/22 iunie 1887, Rusia notifică României amenințarea cu ruperea legăturilor diplomatice; Carol I cunoștea deja instrucțiunile primite de la Moscova de Hitrovo pentru procedura de rupere a relațiilor diplomatice din corespondența secretă capturată; este interesant că Rusia înțelegea să-și păstreze legăturile în România prin intermediul Franței, singura aliată împotriva scoaterii sale din Balcani.
13.După consultarea Germaniei și Austriei, care fuseseră avizate că Rusia va interveni militar în România și
Bulgaria, Carol I îi comunică țarului Rusiei la 15 iunie 1887 că nu va accepta coroana monarhiei dualiste româno-bulgare fără acordul său; cum acest lucru era imposibil, iar Marile Puteri nu doreau un nou război european în problema orientală, proiectul unirii cade.
14.La 25 iunie/7 iulie 1887, Ferdinand de Coburg-Saxa este ales prinț al Bulgariei, ca soluție de rezolvare a
crizei, găsită însă tot de puterile germanice.
15.în noiembrie 1887, cu prelungire în ianuarie 1888, izbucnește pe neașteptate la București un scandal de
corupție la Ministerul de Război, legat de materialele importate și folosite la sistemul de fortificații al României; un oarecare căpitan Dimancea se trezește peste noapte în posesia unor documente compromițătoare pentru o serie de ofițeri corupți din Armată; ele sunt date imediat publicității, declanșînd scandalul; cîțiva politicieni ai Opoziției unite, aflați în contact cu legația rusă, cer guvernului publicarea documentelor Ministerului de Război; conștient de jocul la care este supus, Ion C. Brătianu refuză să dezvăluie secrete de stat de importanță strategică.
16.în ziua de 25 aprilie/7 mai 1888 are loc un atentat asupra regelui Carol I. Sergentul din garda comunala
Preda Fîntînaru, fost deținut pentru crimă, „a venit pînă la hotelul Metropol, unde a coborît din trăsură. Era
îmbrăcat într-un elegant costum țărănesc din Olt. Avea o pușcă Lefaucheux calibrul 20. La percheziție s-au mai găsit un revolver, un stilet și un box american. După ce a coborît din trăsură, s-a postat în fața magazinului Nacu Mincovici — ceaprăzăria militară pe vremuri — și a așteptat; cînd a văzut pe rege în cabinetul său de lucru, a tras 2 focuri în fereastră"97. Carol a scăpat nevătămat. Conform versiunii lui Constantin Bacalbașa, Fîntînaru și-a motivat atentatul că regale „este cauza tuturor suferințelor țăranilor". La anchetă, el a declarat: „Neamțu a pus ca să împuște pe țărani, iar eu am voit să omor pe neamțu".
Sursa: Alex Mihai Stoenescu - Istoria Loviturilor de Stat Din Romania (Vol.2), p. 30-31
HEJSOKOŁY
07.09.2018 19:26
Evenimentele trebuie puse în context istoric. În toamna lui 1940 România nu era într-o situație favorabilă pentru a purta un război. Fuseseră deja cedate teritorii întinse, cu populație majoritar românească, țara se micșorase considerabil, iar potențialele armate inamice (sovietice dar și maghiare) acum ocupau poziții strategice mult mai defavorabile României. Dacă ar fi fost să se meargă pe varianta armată atunci ar fi trebuit să se reziste la ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940. Astfel, pare logică decizia conducerii de atunci de a nu purta un război cu Bulgaria și de a scăpa de un potențial conflict la sud.
Încorporarea Cadrilaterului în 1913 a fost o greșeală. La sfârșitul secolului al XIX-lea România se bucura de simpatie în Bulgaria: România a fost un refugiu pentru bulgarii din Imperiul Otoman de-a lungul secolului, dar mai ales la mijlocul secolului al XIX-lea când revoluționarii bulgari pregăteau lupta pentru independență; mulți intelectualii bulgari aveau educație românească; lupta României în războiul de la 1877-78 a permis și întemeierea statului bulgar modern; România a spijinit Bulgaria în timpul războiului cu Serbia din 1885 trimițând medici ai Crucii Roșii române la Sofia iar aceștia au fost decorați cu ordinul Sf. Alexandru al Bulgariei pentru meritele lor. În 1886 s-a ajuns chiar la propunerea unei uniuni a celor două țări sub un singur rege, Carol I, având o politică externă și de apărare comune, dar sub amenințările Rusiei, manifestate inclusiv prin tentative de asasinat și rebeliuni, s-a renunțat la uniune. Sunt mult fapte despre care se vorbește foarte rar atât în România cât și în Bulgaria.
Populația românească din Cadrilater la 1913 era foarte redusă comparativ cu cea bulgărească și turco-tătară. Statul român a trebuit să aducă refugiați aromâni din Balcani pentru a sporii elemental românesc din regiune și totuși populația bulgărească a rămas mai numeroasă. În Dobrogea de la 1878 însă, exista deja o populație românească foarte veche, de câteva zeci de mii de persoane mai numeroasă decât cea bulgară, vorbitoare chiar a propriului grai românesc, graiul dician (dar tot mai redusă decât cea turco-tătară). Încorporarea Cadrilaterului a generat tensiuni inutile între cele două țări și a adus Bulgaria alături de celelalte state inamice ale României.
1
Pro-Bg
12.09.2021 00:22:44
0
0
Още анти-българска статия в румънския онлайн пространство:
Tratatul de la Craiova, dupa 81 de ani. Cum au fost stramutati peste 100.000 de romani din Cadrilaterul cedat Bulgariei